LibreOffice

De la Wikipedia, enciclopedia libera

Prezenta online
LibreOffice

Ecranul de start LibreOffice 7.3.1.3
Dezvoltator	The Document Foundation
Versiune initiala	25 ianuarie 2011^[1]
Ultima versiune	25.2.7^[2] (30 octombrie 2025)
Repo	[3] https://git.libreoffice.org^[3]
Scris in	C++^[4] Java^[4]
Sistem de operare	multiplatforma
Platforma	IA-32[] x86_64 Arhitectura ARM PowerPC Arhitectura MIPS IBM S/390[][[IBM S/390 (computer architecture)\| ]] Android
Disponibil in	limba engleza^[5] limba rusa afrikaans limba albaneza limba amharica Limba asturiana limba belarusa limba bengaleza bosniaca Limba bretona ...inca 96
Disponibil in romana	Da
Licenta	Mozilla Public License, version 2.0[*][[Mozilla Public License, version 2.0 (permissive free software license developed by the Mozilla organization, version 2.0)\| ]]^[6]
site web oficial pagina Facebook cont X canal YouTube YouTube handle
Modifica date / text

LibreOffice este o suita gratuita si cu sursa deschisa de aplicatii de productivitate pentru birou, dezvoltata de The Document Foundation (TDF). A fost creata in 2010 ca un derivat (fork) al OpenOffice.org, care la randul sau era succesorul StarOffice. Suita include aplicatii pentru procesare de text (Writer), foi de calcul (Calc), prezentari (Impress), grafica vectoriala (Draw), gestionarea bazelor de date (Base) si editarea de formule matematice (Math). Suporta formatul OpenDocument si este compatibila cu alte formate importante, inclusiv cele utilizate de Microsoft Office.

Pe langa varianta desktop pentru Linux, Windows si macOS, exista si versiuni pentru smartphone-uri si tablete Android si iOS. De asemenea, sub denumirile LibreOffice Online si Collabora Online exista o aplicatie web care functioneaza ca un birou online. Asociatia PortableApps.com ^[7] a lansat o versiune portabila, LibreOffice Portable^[8] ce poate fi rulata si de pe o memorie flash USB.

Caracteristici

[modificare | modificare sursa]

Componenta		Descriere
	Writer	Program de procesor Word, similar cu Microsoft Word, cu suport pentru mai multe formate de fisiere si editare WYSIWYG.^[9]
	Calc	Program de foi de calcul, similar to Microsoft Excel, cu suport pentru diagrame, formule si analiza datelor.^[9]^[10]
	Impress	Program de prezentare, similar cu Microsoft PowerPoint.^[9]^[11]
	Draw	Editor grafic vectorial, similar cu Microsoft Visio, de asemenea, capabil de imagine de baza si editare PDF.^[12]
	Math	Editor de formule pentru expresii matematice.
	Base	Program de gestionare a bazelor de date, similar cu Microsoft Access, cu suport pentru surse locale si externe.^[9]^[13]

Istoric

[modificare | modificare sursa]

Dezvoltarile majore a lui StarOffice si OpenOffice.org de-a lungul timpului. LibreOffice este cu verde.

Dupa ce in aprilie 2010 Oracle Corp. a cumparat Sun Microsystems Inc., intrand astfel si in posesia OpenOffice.org, in 28 septembrie 2010 mai multi membri din comunitatea OpenOffice au fondat organizatia The Document Foundation, si au creat o ramificatie din varianta beta a suitei OpenOffice.org 3.3. In crearea unei noi suite de birou a contribuit semnificativ incertitudinea creata de Oracle, deoarece se putea intampla ca aceasta corporatie sa sisteze dezvoltarea suitei OpenOffice.org, asa cum s-a intamplat si cu suita OpenSolaris. Fondatorii The Document Foundation au sperat ca numele LibreOffice va fi doar un nume temporar, fiindca au invitat Oracle sa se alature organizatiei si sa doneze comunitatii numele de OpenOffice.org. Oracle a refuzat propunerea si a rugat fostii dezvoltatori ai OpenOffice.org ca sa demisioneze din organele de conducere ale lui OpenOffice.org, astfel ca numele final al proiectului a devenit LibreOffice. Pana la finalul lunii octombrie 2010, 33 de dezvoltatori ai OpenOffice.org au demisionat si s-au alaturat organizatiei The Document Foundation.^[14]

Proiectul Go-oo s-a desfiintat si el, iar resursele si dezvoltarile din proiect au fost integrate in LibreOffice. Si alte variante ale lui OpenOffice s-au integrat in LibreOffice.

Canonical, Novell si Red Hat au anuntat ca in viitor vor livra sistemele de operare implicit cu LibreOffice. Ubuntu vine cu suita de programe de birou LibreOffice preinstalata.

Editiile 3.x

[modificare | modificare sursa]

Prima versiune stabila a lui LibreOffice era LibreOffice 3.3, aparut in 25 ianuarie 2011. Dupa cele scrise de Ryan Paul in Ars Technica se vedea deja la aceasta prima editie potentialul de dezvoltare din LibreOffice. Deja si in LibreOffice 3.3 au aparut multe dezvoltari importante, pe parte de utilizare si intercompatibilitate cu alte suite de birou.

LibreOffice 3.4 au aparut multe noutati, nu neaparat perfecte, dar care au fost o baza solida pentru dezvoltarile din viitor:

optimizare utilizare memorie
reducerea dependintei de Java
migrare majora spre platformele de dezvoltare GCC si GNU Make, si pe Windows.
curatare majora in codul sursa

LibreOffice 3.5 a aparut in 14 februarie 2012 cu urmatoarele functii importante: import .vsd, suport nativ PostreSQL, suport Java 7, suport AES pentru criptarea fisierelor ODF, installer nou .msi si suport mai bun Open XML.

LibreOffice 3.6 a aparut in 8 august 2012 cu urmatoarele functii importante: import CorelDraw, integrare Alfresco prin protocolul CMIS, integrare Microsoft SharePoint, suport scare de culori si bare de date in tabele, export PDF cu filigran, redimensionare imagini de calitate superioara, import Microsoft SmartArt, imbunatatire CSV.

Editiile 4.x

[modificare | modificare sursa]

A cincea editie mare a suite de birou, verziunea 4.0 a aparut in 7 februarie 2013. Dezvoltatori au curatat semnificativ codul sursa, au aparut multe noutati noi, ca: integrarea cu sisteme de management de documente (Alfresco, IBM FileNet P8, Microsoft Sharepoint 2010, Nuxeo, OpenText, SAP NetWeaver Cloud Service si alte sisteme) prin standardul CMIS; interoperabilitate mai buna cu docx si rtf; importul documentelor Microsoft Publisher si dezvoltarea importului Visio.

In urmatoarele editii din familia LibreOffice 4 codul sursa a fost curatat si optimizat in continuare, a fost complet rescris afisarea ferestrelor devenind usor redimensionabile si localizabile, a devenit posibila integrarea fonturilor in documente, exportul fisierelor PDF semnate digital, si multe imbunatatiri in Impress legat de prezentari.