Sari la continut

Mandala

De la Wikipedia, enciclopedia libera
Mandala "Vajradhatu"

Mandala (Limba sanscrita: mnnddl Mandala) constituie un simbol si totodata un ritual, originare din Hinduism si din Budism, reprezentand Universul.[1] Mandala este o diagrama circulara ce pastreaza cu rigoare o anumita simetrie care se concentreaza cu toata forta asupra unui centru, avand ca structura tipica impartirea suprafetei in patru segmente egale.[2] Termenul mandala este mostenit din limba sanscrita si in prezent desemneaza variate forme de mesaj, unele foarte departe de punctul de plecare religios. Mandala este un cuvant compus din doi termeni, manda si la. In sanscrita manda inseamna cerc, dar si sfera, iar la are sensul de continator.[3]

Interpretari psihologice occidentale

[modificare | modificare sursa]

Conform terapeutei prin arta si consiliera pentru vindecarea mentala, Susanne F. Fincher, reintroducerea mandalei in gandirea occidentala se datoreaza lui Carl Gustav Jung, psihanalist elvetian. In cursul explorarilor sale cu privire la legatura dintre inconstient si arta, Jung a observat motivul cercului aparand in mod spontan. Desenele cu reprezentari ale unor cercuri reflectau starea sa interioara din acele momente. Pentru ca era familiarizat cu scrierile filosofice din India, a adoptat termenul de "mandala", descriind astfel desenele cu reprezentari ale unor cercuri, pe care el si pacientii lui le realizau.[4]

Jung a explicat ca nevoia de a desena mandale a aparut in timpul momentelor sale intense de dezvoltare personala. Aparitia lor indica faptul ca la nivelul psihicului are loc o profunda reechilibrare.

Jung era convins ca pictarea mandalelor personale il face pe individ sa actioneze integral asupra personalitatii. El mai afirma ca atunci cand sinele reuseste sa se exprime prin desen, inconstientul raspunde determinand o atitudine de reverenta fata de viata. Cand privim o mandala, ea ne armonizeaza forul interior, ne aduce liniste si pace, ne pune in echilibru, stimuleaza in noi idei creatoare, capabile sa se orienteze spre un tel constructiv.[5]

Octavian Simu, specialist in cultura si civilizatia Extremului Orient, analizeaza evolutia istorica a mandalei si spune ca in cultura occidentala, <>, avand puterea de a atrage privirea spre centrul ei, altfel spus, spre unitate, spre divin si, in ultima instanta, spre propriul nostru centru.[6]

  • O diagrama reprezentand Sri Yantra, care la exterior infatiseaza un patrat, cu patru porti in forma literei T, iar in interior un cerc.
  • Mandala infatisandu-l pe zeul hindus Vishnu.
  • Mandala tibetana din traditia lui Naropa, pictata in secolul al XIX-lea. O reprezinta pe Vajrayogini aflata in centrul a doua triunghiuri rosii suprapuse. Rubin Museum of Art
  • Mandala terapeutica budista din Bhutan, avand-o in centru pe zeita Prajnaparamita. Pictura din secolul al XIX-lea. Rubin Museum of Art
  • Calugari tibetani facand o mandala temporara din nisip. Primaria Kitzbuhel, Austria, 2002.
  • Mandala celor sase Chakravartin.
  • Mandala lui Vajravarahi.
  • Diagrame si texte cosmologice jainiste.
  • Mandala aflata in apropierea manastirii Tawang.
  • Mandala pictata de Carl Jung.
  1. ^ ,,mandala". Merriam-Webster Online Dictionary. . Accesat in .
  2. ^ ,,Mandala, geometrie si arta sacra". Editura Herald. . Arhivat din original la . Accesat in .
  3. ^ Octavian Simu (). Mandala, geometrie si arta sacra. Bucuresti: Editura Herald. p. 7.
  4. ^ Susanne F. Fincher: "Creating Mandalas: For Insight, Healing, and Self-Expression,"
  5. ^ Octavian Simu (). Mandala, geometrie si arta sacra. Bucuresti: Editura Herald. p. 165.
  6. ^ Idem.